După o furtună puternică, țărmul din apropierea unui mic oraș de coastă arăta diferit: epave de bărci, plase și scânduri aduse de valuri erau împrăștiate peste tot. Dar printre toate aceste resturi, pescarii au observat ceva ce cu siguranță nu mai fusese acolo înainte.
În mijlocul fâșiei nisipoase se afla un container metalic imens. Era acoperit de rugină, dar părea aproape intact. Nu existau marcaje sau numere pe cocă, doar zgârieturi adânci, ca și cum ceva l-ar fi târât peste stânci.
La început, bărbații au crezut că era o ladă de marfă, smulsă dintr-o navă în timpul furtunii. Dar pe măsură ce se apropiau, a devenit clar că containerul era ciudat. Era prea greu, prea sigilat și avea un sistem ciudat de închidere.
„Poate sunt militari?”, a sugerat unul dintre pescari.
„Atunci de ce nu au urme de identificare?”, a răspuns altul.
Au încercat să deschidă capacul, dar acesta nu s-a clintit. Au chemat echipa de salvare, apoi poliția. Până seară, o mulțime se adunase pe țărm. Nimeni nu știa de unde venise cutia sau cine o pierduse.
A doua zi, containerul a fost în sfârșit deschis. Momentul a fost surprins de cameră. Când capacul s-a deschis încet, oamenii au făcut instinctiv un pas înapoi. Înăuntru nu era nimic care să poată fi considerat marfă – doar o sferă neagră, netedă, de metal, de mărimea unui cap de om.
Aceasta zăcea în centru pe o bază moale, ca și cum cineva ar fi plasat-o intenționat acolo. Pe suprafața sferei erau modele asemănătoare cu simboluri sau inscripții, dar nicio limbă din lume nu le putea egala.
Unul dintre salvatori a atins-o și a spus că sfera era caldă. Nu doar încălzită de soare, ci ca și cum ar fi radiat o căldură blândă din interior.
Când au încercat să măsoare temperatura și radiațiile, instrumentele au început să afișeze erori. Dronele și telefoanele aflate la câțiva metri au încetat să funcționeze.
Containerul a fost ulterior luat. Nimeni nu i-a anunțat oficial destinația.
Două zile mai târziu, nisipul unde zăcuse s-a întunecat la culoare și părea să se topească atunci când este atins.
Locuitorii orașului de coastă încă povestesc despre faptul că au văzut o strălucire blândă deasupra apei noaptea în acele părți.
Și de fiecare dată când cineva întreabă ce a fost, bătrânul pescar răspunde:
„Ceva ce nu este destinat ochilor noștri.”
