Gogoșarul ajunge frecvent în borcanele pentru iarnă, însă Mihaela Bilic propune să-i facem loc și în farfurie, cât timp este proaspăt. Nutriționista vorbește despre gustul dulce, pulpa generoasă și conținutul de vitamine al acestei legume de sezon, pe care o compară cu ardeiul verde.
Crud, în salate sau adăugat în mâncăruri gătite, gogoșarul oferă mai multe posibilități decât varianta în oțet. Mihaela Bilic îl prezintă drept o alternativă la ardeiul gras și atrage atenția asupra unei părți pe care recomandă să nu o îndepărtăm: coaja.
În explicațiile sale, nutriționista pornește de la locul pe care gogoșarul îl ocupă în bucătăria românească. Îl descrie ca pe o varietate de ardei gras întâlnită mai puțin în Europa și consumată mai ales în țările balcanice. La noi, asocierea cu murăturile este obișnuită, dar aceasta nu este singura modalitate de a-l pune pe masă.
Mihaela Bilic propune folosirea lui proaspătă, fie ca atare, fie în ciorbe, tocănițe, salate și ghiveciuri de legume. Pulpa consistentă și suculentă îl face potrivit inclusiv pentru a fi mâncat direct, printr-o mușcătură, asemenea unui măr. Coaja fină și cantitatea mare de pulpă sunt două dintre caracteristicile asupra cărora insistă.
Comparația cu ardeiul verde aduce în discuție și valorile nutriționale. Potrivit Mihaelei Bilic, gogoșarul are un conținut de vitamina C de două ori mai mare și de șapte până la zece ori mai mult beta-caroten. Acestea sunt cifrele prin care nutriționista explică de ce consideră că merită să profităm de prezența lui în sezon, dincolo de pregătirea conservelor pentru lunile reci.
Ce recomandă Mihaela Bilic în privința cojii
Pentru prepararea la cald, recomandarea ei este să tăiem gogoșarul în felii și să îl punem pe grătar sau în cuptor, păstrând coaja la consum. Nutriționista explică faptul că pielița subțire nu se pretează la aceeași metodă de coacere și curățare folosită în mod obișnuit pentru alți ardei.
Gustul dulce este un alt argument invocat de Mihaela Bilic. Ea descrie gogoșarul drept un aliment „alcalin”, bogat în fibre și vitamine, dar cu puține calorii. În prezentarea sa, aceste caracteristici îl fac ușor de inclus în mesele obișnuite, fără să fie nevoie de preparate complicate.
Nutriționista îi atribuie și beneficii pentru piele și imunitate. Tot ea afirmă că este bine tolerat de persoanele cu sensibilitate digestivă și sugerează ca cei mici să îl consume asemenea unui fruct. Accentul cade astfel pe varianta proaspătă și pe folosirea întregii pulpe, împreună cu coaja, nu doar pe gogoșarul păstrat în oțet.
Mesajul Mihaelei Bilic este să privim această legumă de toamnă și ca pe un ingredient pentru mesele de acum. Între o salată, o tavă la cuptor și o porție de legume gătite, gogoșarul are loc în bucătărie cu mult înainte de a ajunge în borcan.
Spuneți în comentarii cum îl mâncați voi. De ce să rezervăm gogoșarul aproape exclusiv murăturilor, când îl putem pune proaspăt pe masă?
