O casă moștenită de la bunici a fost începutul unui proiect care a crescut treptat în Porumbacu de Sus. Andreea Esca și Alexandre Eram au ajuns să aibă 11 case în sat, cu aproximativ 50 de locuri de cazare, iar experiența oferită vizitatorilor include și gusturi locale. De la tartă cu mere și pandișpan până la socată, gulaș și sarmale, gastronomia ocupă un loc important în planurile lor.
Legătura Andreei Esca cu Porumbacu de Sus pornește din familie. Bunicii prezentatoarei erau de aici, iar casa lor a rămas un reper pentru ea și pentru cei apropiați. Decizia de a consolida și renova proprietatea a deschis însă drumul către un proiect mult mai amplu.
Alexandre Eram a explicat că familia deține acum 11 case în sat, care însumează în jur de 50 de locuri de cazare. Pentru activitățile organizate acolo, posibilitățile de găzduire la nivelul satului pot ajunge la 100 de locuri. Printre evenimentele pe care le primesc se numără întâlniri de echipă și seminarii.
Extinderea nu a început, potrivit lui, cu un plan de a cumpăra cât mai multe proprietăți. Interesul pentru conservarea caselor vechi a crescut pe măsură ce au descoperit ce putea fi păstrat și readus în folosință.
Păstrarea țiglei și folosirea unei culori specifice zonei au făcut parte din această abordare. Ideea era ca lucrările să respecte ceea ce exista deja, iar casele să își conserve caracterul.
Alexandre își amintește și întâmplarea care l-a făcut să privească altfel clădirile vechi din sat. Într-o dimineață, a văzut un tânăr care demola o casă și l-a întrebat ce face. Răspunsul a fost că pregătea lemne pentru iarnă.
Pentru el, perspectiva ca o asemenea construcție să ajungă combustibil a fost greu de acceptat. A explicat că în zonă există case de lemn din 1850, inclusiv una aflată în spatele proprietății lor. Ulterior, localnicii au început să construiască din cărămidă, însă vechile locuințe din lemn au rămas mărturii ale unei alte perioade.
De aici a pornit dorința de a cumpăra asemenea case și de a le salva. Renovarea a devenit o pasiune, iar proiectul s-a extins de la o proprietate la alta.
La un moment dat, cei doi au început să se gândească și la o contribuție mai largă pentru comunitate. Așa s-a conturat ideea unui centru cultural într-un sat românesc, legată de dorința de a readuce viață în asemenea locuri.
La „A lu’ Escana”, vizitatorii găsesc și o cafenea. Pentru oferta de dulciuri, familia colaborează cu o doamnă care are un laborator în Avrig, în apropiere, și care pregătește în fiecare dimineață prăjituri după rețete locale.
Tarta cu mere și pandișpanul se numără printre produsele oferite. Alexandre spune că această alegere este apreciată de vizitatori, care se bucură să găsească preparate legate de tradiția locului.
Socata completează oferta, iar pentru turiștii străini gusturile locale reprezintă și o ocazie de a descoperi ce se consumă în zonă. Din perspectiva lui, mâncarea contribuie direct la experiența unei vizite.
În zilele în care sunt organizate spectacole, sunt aduși oameni care gătesc preparate tradiționale, precum gulașul sau sarmalele. Acestea fac parte din oferta asociată evenimentelor, alături de produsele disponibile la cafenea.
Proiectul pornit de la casa bunicilor reunește astfel cazarea, conservarea clădirilor și activitățile culturale, cu gastronomia locală ca parte importantă a experienței. Pentru Andreea Esca și Alexandre Eram, dezvoltarea locului a mers în paralel cu încercarea de a păstra ceea ce au găsit în sat.
Spuneți în comentarii cum vedeți acest proiect. Când casele vechi devin locuri de cazare, salvăm satul sau îi schimbăm identitatea pentru turiști?
