A început ca unul dintre acele experimente științifice neobișnuite pe care nimeni nu se aștepta să ajungă în titlurile ziarelor. Un grup de fermieri, colaborând cu o mică echipă de cercetători, a acceptat să îngroape zeci de televizoare vechi în solul unei regiuni agricole îndepărtate. Ideea părea bizară: voiau să testeze modul în care aparatele electronice aruncate ar putea afecta compoziția solului și creșterea culturilor.
La început, părea un proiect de reciclare ciudat. Televizoarele, unele încă cu ecranele sparte, altele cu butoane și antene prăfuite, au fost coborâte în șanțuri puțin adânci pe mai multe câmpuri. „Sunt doar metal și sticlă”, a spus un fermier ridicând din umeri. „Nu se va întâmpla nimic.”
În primele câteva săptămâni, nu s-a întâmplat nimic neobișnuit. Culturile au crescut ca de obicei, iar câmpurile păreau neschimbate. Dar, la sfârșitul primei luni, fermierii au început să observe ceva ciudat.
Porțiunile de sol de deasupra televizoarelor îngropate erau mai calde decât solul din jur. Noaptea, se auzeau sunete slabe, asemănătoare cu zgomotul static – un zumzet slab, aproape ca zgomotul unui televizor vechi lăsat pornit. Unii chiar juraseră că au văzut lumini pâlpâitoare sub pământ, ca niște ecrane care se chinuiau să se aprindă.
Când cercetătorii s-au întors să investigheze, au rămas uimiți. Culturile aflate direct deasupra televizoarelor îngropate crescuseră de două ori mai repede decât în mod normal, frunzele lor erau neobișnuit de lucioase, iar tulpinile mai înalte și mai ferme. Dar nu era vorba doar de creștere — plantele păreau să se îndoaie ușor spre sol, ca și cum ar fi fost atrase de ceea ce era îngropat sub ele.
Probele de sol au revelat modele magnetice neobișnuite. Semințele plasate lângă vechile televizoare au încolțit mai repede, ca și cum ar fi primit un semnal invizibil. Cea mai ciudată descoperire a avut loc când un cercetător a plasat un radio lângă câmp. În loc de muzică sau zgomot static, acesta emitea voci distorsionate — ca și cum televizoarele, îngropate și nefuncționale de zeci de ani, încă încercau să transmită ceva.
Fermierii erau neliniștiți. Unii voiau ca televizoarele să fie dezgropate imediat, temându-se de contaminare. Alții susțineau că trebuie lăsate acolo, numind fenomenul un miracol pentru agricultură. Dar oamenii de știință au rămas fără cuvinte.
Pentru că, în ciuda tuturor echipamentelor și teoriilor lor, nimeni nu putea explica cum televizoarele fără curent, fără semnal și îngropate sub straturi de pământ puteau încă transmite ceva.
Și până în ziua de azi, în acel mic oraș agricol, oamenii spun că, dacă te plimbi prin câmpuri noaptea și îți lipesti urechea de pământ, încă poți auzi ecoul slab al canalelor uitate — șoptind de sub pământ.
