La Gala Premiilor Gopo din 2026, desfășurată pe 4 mai la Teatrul Național „I. L. Caragiale”, regizorul și producătorul Tudor Giurgiu a luat cuvântul pentru a aborda o temă aprinsă: ura care se propagă pe rețelele de socializare și critica de film care depășește limitele respectului. Discursul său, deosebit de personal și pasional, a venit ca urmare a unei recenzii negative apărute în publicația „Films in Frame”, semnată de un tânăr critic de film, despre cel mai recent proiect al său, „3 zile în septembrie”. Filmul, care a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam în februarie 2026, va fi lansat în România pe 18 septembrie 2026, distribuit de Transilvania Film.
Giurgiu a vorbit despre modul în care rețelele sociale devin un teren fertil pentru atacuri și jigniri gratuite la adresa celor din industria filmului.
„Vreau să vă povestesc o întâmplare care mă apasă, dar am decis să o fac publică astăzi. E vorba de faptul că am realizat anul acesta, probabil, cel mai prost film al anului, cel puțin așa a scris un critic despre ultimul meu proiect,” a început Giurgiu, dezvăluind că criticile nu se opresc la nivelul observațiilor tehnice sau ale analizei filmului, ci merg până la atacuri personale.
Regizorul a amintit de recenzia unui tânăr critic de film care a catalogat filmul ca fiind „cel mai prost film al anului”, argumentându-și opinia printr-o scenă în care actorii Andreea Vasile și Conrad Mericoffer dansează pe muzica Björk. „Pentru unii, acest moment de dans al ‘heteroiilor borâți’ a fost văzut ca o rușine, iar critica nu s-a oprit doar la scenă, ci a continuat cu un atac direct la adresa celor care îndrăznesc să includă astfel de momente în filmele lor,” a spus Giurgiu, vizibil afectat.
După această critică, regizorul a subliniat ipocrizia celor care, într-o perioadă în care filmele cu teme queer erau marginalizate, promovau acum aceleași cauze din oportunism. „În 2006 am făcut un film despre o relație între două tinere, într-o perioadă când în cinemaul românesc nu existau astfel de teme. Acum, îmi este reproșat că am adus în filmul meu ‘heteroi borâți’ care dansează pe muzica lui Björk,” a adăugat Tudor Giurgiu.
Giurgiu nu a ezitat să critice această tendință de a aplica un „unic șablon” asupra filmelor, menționând că unii tineri critici ar trebui să lase deoparte etichetările facile. „Critica de film trebuie să fie diversă și să țină cont de toate aspectele unui film. Vreau să înțelegeți că, chiar și atunci când facem filme proaste, nu trebuie să jignim. La fel cum există critici cu adevărat duri, precum Victor Morozov, trebuie să învățăm să apreciem cinematograful și să căutăm plăcerea de a viziona un film,” a spus regizorul.
În încheierea discursului său, Giurgiu a adus în discuție importanța de a păstra o critică respectuoasă și echilibrată. „Să nu devenim polițiști ideologici sau anatomopatologi ai filmului. Nu putem să ne transformăm în contabili ai simbolurilor. Filmul trebuie să ne aducă bucurie intelectuală și senzorială, iar critica trebuie să rămână un instrument de apreciere a artei,” a conchis Giurgiu, subliniind că, indiferent de cum este perceput un film, este esențial ca diversitatea opiniilor să fie respectată.
