Adelina Pestrițu, reguli fără extreme pentru Zenaida: ce refuză să aplice în educația fiicei

La opt ani, Zenaida știe să își arate personalitatea, iar părinții ei încearcă să găsească echilibrul dintre răsfăț și limite. Adelina Pestrițu spune că ea și Virgil Șteblea nu își cresc fiica după rețete din cărți. Preferă să înțeleagă ce îi face bine copilului lor, fără să pretindă că au devenit părinți perfecți.

În familia Adelinei Pestrițu, educația Zenaidei îi implică pe ambii părinți. Vedeta a explicat cum își împart responsabilitatea pentru creșterea fetei, ce loc au regulile în casa lor și de ce vizibilitatea publică îi aduce motive suplimentare de îngrijorare.

 

Din descrierea mamei sale, Zenaida este o fetiță cu multă încredere în ea și cu o personalitate puternică. Are însă și o latură sensibilă, pe care nu o arată în orice împrejurare. Aceasta devine vizibilă atunci când se simte pe deplin în largul ei.

Adelina regăsește în fiica sa trăsături de la amândoi părinții. Unele gesturi și expresii îi amintesc de ea, altele de Virgil, iar asemănările se văd și în fizionomie. Pe măsură ce Zenaida crește, cei doi observă tot mai bine cum își conturează propriul fel de a fi. Copilul lor, înaintea regulilor generale

Adelina și Virgil au ales să își adapteze felul de a o educa la nevoile fetei. Vedeta spune că nu îi atrag extremele și că nu sunt adepții aplicării unor metode din cărți ca soluții universale.

Pentru ei, prioritatea este să își cunoască fiica suficient de bine încât să înțeleagă ce funcționează în cazul ei. Asta presupune să fie atenți la reacțiile Zenaidei și la ceea ce îi face bine, în loc să urmeze automat reguli generale.

Abordarea lor include și limite. Adelina explică faptul că familia are repere după care se ghidează, iar scopul acestora este să îi ofere copilului direcții sănătoase. Echilibrul pe care îl caută nu înseamnă absența regulilor, ci evitarea exceselor.

Vedeta nu prezintă această alegere drept dovada unei educații fără greșeli. Din perspectiva ei, existența unor reguli arată preocuparea părinților pentru stabilitatea copilului, fără să îi transforme în părinți perfecți.

## Răsfățul nu vine de la un singur părinte

Când vine vorba despre răsfăț, Adelina nu îl desemnează doar pe unul dintre ei drept responsabil. Spune că atât ea, cât și Virgil o răsfață pe Zenaida și că amândoi sunt implicați în activitățile fetei.

Fiecare are un rol important în dezvoltarea ei. Creșterea copilului este, în descrierea vedetei, o responsabilitate la care contribuie amândoi, iar educația trebuie să păstreze același echilibru pe care îl urmăresc în viața de familie.

Astfel, afecțiunea și regulile își găsesc locul în aceeași abordare. Cei doi își doresc să îi fie aproape Zenaidei, dar și să îi ofere repere pe care să se poată baza pe măsură ce crește.

## Temerile pe care celebritatea nu le șterge

Dincolo de alegerile legate de educație, Adelina recunoaște că are grijile pe care le trăiește orice părinte. Siguranța familiei și, mai ales, a fiicei sale rămâne o preocupare importantă.

„Nu fac excepție de la regulă”, spune vedeta despre aceste frici. În cazul ei, celebritatea poate adăuga temeri atunci când se gândește la protejarea copilului.

Zenaida privește însă aparițiile publice ale mamei cu bucurie. Îi place să o vadă la televizor, în campanii publicitare, pe panouri stradale sau în spoturi TV. Adelina consideră că fiica sa s-a obișnuit într-o anumită măsură cu această prezență, chiar dacă încă nu înțelege complet ce presupune.

Pentru părinți, rămâne important să urmărească dezvoltarea fetei și să își adapteze deciziile la ea. Adelina descrie o familie în care ambii adulți se implică, există răsfăț și reguli, iar grijile continuă chiar și atunci când copilul pare sigur pe sine.

Spuneți în comentarii unde puneți voi limita dintre răsfăț și disciplină. Respingerea rețetelor din cărți îi ajută pe părinți să își înțeleagă copilul sau poate deveni o scuză pentru reguli aplicate după bunul plac?